Atunci cand pisica se freaca cu mustatile de o persoana sau de mobila, nu este neaparat un semn de afectiune, ci unul de apartenenta.

Mustatile cad si cresc periodic. Disparitia lor totala ar afecta deplasarea pisicii si simtul orientarii. De aceea, mustatile pisicii nu trebuie sa fie niciodata taiate.

La nastere puii de pisica sunt orbi si aprope surzi, insa mustatile lor sunt operationale imediat.

Pisicile sunt foarte sensibile la vibratii. Se crede ca ele pot simti un cutremur inainte ca acesta sa fie perceput de oameni.

Un singur cuplu de iepuri in trei ani poate avea treisprezece milioane de descendenti, daca sunt introdusi intr-un ecosistem in care in mod natural acestia lipsesc! Adusi in Australia, cu mult timp in urma, de oameni fara cunostinte de biologie, iepurasii (aflati intr-un loc in care specia nu a existat pana atunci) au provocat un adevarat dezastru ecologic. Fiind pusi sa traiasca intr-un spatiu in care specia nu are dusmani naturali (adica o specie pradatoare care sa le tina inmultirea sub control), populatia de iepuri a ajuns atat de numeroasa incat a distrus vegetatia din zona, intregul ecosistem devenind vulnerabil, gata-gata sa se prabuseasca.

Dromedarii tuaregilor - camilele cu o coasa din Africa de Nord si Orientul Mijlociu - transporta prin desertul Tenere blocuri de sare invelite in rogojine de paie. Camila este bine adaptata la viata in desert, ea putand bea pana la 136 l de apa o data - apa pe care corpul sau o conserva; excrementele ei sunt uscate, urina este in cantitate mica, iar glandele sudoripare funcioneaza numai atunci cand temperatura corporala depaseste valoarea normala cu 6-8 grade C. Camilele rezista cu provizii alimentare reduse, hranindu-se cu vegetatia uscata si spinoasa si stocand grasime - nu apa - in cocoasa. Copita lor lata nu se afunda in nisip, iar narile li se pot inchide atunci cand vantul spulbera nisipul.

Un locuitor ingenios al desertului, pietrarul negru cu creasta alba (Oenanthe leucopyga), isi construieste cuibul cu sistem de racire. Daca pasarea, de marimea unei vrabi, si-ar face cuibul direct pe sol, ouale s-ar praji in caldura parjolitoare. Ea cladeste insa un morman de pietricele la umbra unui bolovan si apoi, intr-o adancitura din varf, isi construieste cuibul din ramurele. Pietricelele ofera o buna izolatie fata de caldura solului, iar vantul racoros poate strecura printre ele. Mai mult decat atat, gresia este poroasa si absoarbe roua formata in noptile reci ale desertului. Ziua, roua se evapora, racorind cuibul.

Entomologii, zoologi ce se ocupă cu studiul insectelor, au identificat până în prezent circa 60.000 de specii de insecte în pădurea tropicală amazoniană. Potrivit periodicului Folha Online, mai trebuie identificate circa 180.000 de specii. În această zonă lucrează deocamdată 20 de entomologi. Statistici recente arată că aceşti specialişti identifică şi descriu, în medie, 2,7 specii pe an. În acest ritm va fi nevoie de aproximativ 90 de generaţii de entomologi care să lucreze fiecare câte 35 de ani — în total circa 3300 de ani — pentru a încheia identificarea tuturor insectelor.

Biroul pentru Siguranţa Publică din Beijing a stabilit ca în fiecare casă să existe doar „un câine ca animal de companie“. Această iniţiativă are în vedere stoparea răspândirii rabiei. În 2004, rabia a provocat moartea a circa 2.660 de chinezi.

În iunie 2006, Harriet, o broască ţestoasă de 150 kg din insulele Galápagos, a murit la o grădină zoologică din Brisbane (Australia). La cei 175 de ani ai ei, Harriet a fost, „după câte se ştie, cel mai bătrân animal de pe planetă“.

Cercetătorii elveţieni au descoperit că unele varietăţi de porumb se apără de viermele rădăcinilor (Diabrotica virgifera virgifera) emiţând în pământ mirosuri care atrag nişte viermi minusculi din familia trichinei. Aceştia ucid larvele viermelui rădăcinilor.

S-a spus în glumă că proiectanţii au dovedit că albinele nu pot zbura. În aparenţă, aceste insecte „grele“, a căror bătaie din aripi e scurtă, nu ar putea să genereze o portanţă suficient de mare. Pentru a afla secretul albinelor, proiectanţii „au filmat cu o viteză de 6 000 de cadre pe secundă albine în timp ce planau“, precizează New Scientist. Tehnica albinelor a fost numită „neobişnuită“. „Aripa se mişcă înapoi, descriind un arc de cerc de 90 de grade, se răsuceşte, după care revine brusc la poziţia iniţială; iar asta se petrece de 230 de ori pe secundă... E ca o elice, ale cărei pale se rotesc şi ele“, explică un membru al echipei de cercetare. Descoperirile lor i-ar putea ajuta pe proiectanţi să realizeze noi tipuri de elice şi aparate de zbor de mai mare manevrabilitate.

Şoarecii cântă pe frecvenţe ultrasonice, cu alte cuvinte scot sunete mult prea înalte pentru a fi percepute de urechea omului. Se pare că acesta este motivul pentru care capacitatea lor a trecut neobservată până acum. Cercetătorii din St. Louis (Missouri, SUA), au descoperit că vocalizele masculilor „alcătuiesc adevărate fraze şi motive muzicale, aspecte ce se potrivesc definiţiei cuvântului «cântec»“. Această performanţă îl clasează pe şoarece într-o categorie cu totul aparte. Alte mamifere despre care se ştie că pot cânta sunt balenele, delfinii, unii lilieci.

Oamenii de ştiinţă au reuşit pentru prima dată să fotografieze un calmar uriaş viu ce trăieşte în sălbăticie, în apropierea insulelor Bonin, din sudul Japoniei. De nişte cârlige au prins ca momeală mici calmari sau pulpe de crevete, iar deasupra lor au atârnat camerele foto. Se presupune că uriaşul calmar ce şi-a făcut apariţia la o adâncime de circa 900 m are o lungime de aproximativ 8 m.

Krillul din Antarctica, un crustaceu mic asemănător cu crevetele, verigă esenţială în lanţul trofic, este pe cale de dispariţie. Potrivit opiniei lui David Adam, din anii ’70 încoace, numărul acestor crustacei a scăzut cu 80%. Aceste vietăţi se hrănesc cu alge care trăiesc sub banchize. Din anii ’50 însă, temperatura medie în jurul peninsulei Antarctica a crescut cu 2,5°C, o parte din gheaţă topindu-se. Angus Atkinson de la British Antarctic Survey spune: „Nu înţelegem pe deplin de ce creşterea temperaturii duce la topirea gheţii de aici, însă credem că aceasta este una dintre cauzele scăderii numărului acestor crustacei“. Echipa a examinat documentele întocmite în urma cercetărilor ştiinţifice a nouă ţări ce-şi desfăşoară activitatea în Antarctica; cercetările au avut loc în perioada 1926–1939 şi 1976–2003. Concluzia a fost că, în prezent, a rămas doar o cincime din crustaceii care existau acum trei decenii.

Cercetătorii de la Universitatea din Stuttgart (Germania) au descoperit un burete alb, rotund, înzestrat cu talente neobişnuite. Minusculul burete se poate propulsa câţiva centimetri pe zi, fiind cel mai iute burete descoperit până acum. În timp ce se contractă ritmic, elimină apa din organism, iar volumul corpului i se reduce cu până la 70%. Când inspiră, absorbind apă, înghite substanţe nutritive şi oxigen solubil. Cercetătorii au descoperit că dacă în acvariu se pun crustacei, mişcările de contracţie ale buretelui cresc în intensitate. „E neobişnuit“, spune cercetătorul Michael Nickel, întrucât buretele „nu are sistem nervos”.

În urma unui studiu ştiinţific, biologa Anja Wasilewski a observat ceea ce fermierii bănuiau de mult timp: copitatele pot lega prietenii cu alţi indivizi din turma sau din cireada lor. Potrivit doamnei Wasilewski, care a observat comportamentul cailor, al măgarilor, al vitelor şi al oilor, animalele îşi arată prietenia stând unul în preajma celuilalt, atingându-se atunci când se odihnesc sau mănâncă, împărţind hrana şi curăţindu-se unul pe celălalt. Oile prietene, de pildă, îşi lovesc uşor capetele când una dintre ele tocmai a avut un conflict cu un alt animal. Aceste manifestări par a linişti oaia care a suferit, se spune în ziarul german Die Zeit. Măgarii au de obicei un singur prieten, dar prieteniile lor sunt mai trainice. Pentru a nu le atribui animalelor caracteristici umane, cercetătorii se reţin să facă speculaţii cu privire la rolul şi efectele unor astfel de „legături sociale“.

Ciocolata provoacă vomă şi convulsii la câini şi îi poate ucide dacă e consumată în cantităţi mari. Ciocolata conţine teobromină, o substanţă toxică pentru câini care le afectează inima, rinichii şi sistemul nervos central. 200 g de ciocolată amăruie poate fi fatală unui câine care cântăreşte 25 kg. Doar 30 g de ciocolată de menaj fără zahăr poate ucide un câine mic. Dar ciocolata pentru câini, de la magazinele cu hrană pentru animale, este inofensivă.

Cum reuşeşte cameleonul să-şi scoată atât de rapid limba pentru a prinde prada? „Secretul constă într-un mecanism cu arc care acumulează energia asemenea elasticului de la o praştie înainte de a se trage cu ea“, precizează revista New Scientist. Oamenii de ştiinţă ştiau că limba cameleonului este prevăzută cu nişte teci, înconjurate de „un muşchi cu rol de accelerator“. Cu ajutorul tehnicilor de derulare a imaginilor video cu încetinitorul, cercetătorii olandezi au descoperit că, doar cu 200 de miimi de secundă înainte ca limba cameleonului „să ţâşnească“ spre pradă, „cameleonul se foloseşte de acest muşchi pentru a acumula energie în tecile din limbă, introducându-le una într-alta, precum tuburile unui telescop. Când cameleonul atacă, energia acumulată poate fi eliberată în doar 20 de miimi de secundă“.

Blana ursului polar este alba pentru ca mijlocul firului de par din blana este gol si prin el se reflecta lumina mai mult decat in zapada si gheata; iarna, blana lui se coloreaza in galben. Pielea unui urs polar este neagra.

 Iapa din rasa de tractiune Boulonnais se remarca prin talia puternica si zvelta. O putem imtalni in special in Nord-Pas-de-Calais, in Haute-Normandie si in Picardie.

 Manzul din rasa Cob Normand are de la o varsta foarte frageda calitatile mostenite de la parintii sai, adica delicatetea si calmul. Iapa acestei rase a fost un element crucial pentru stabilirea rasei. Acest cal este folosit in special la transportarea balegarului. Cresterea lor se practica aproape peste tot in Franta: Manche, Calvados, dai si in Masivul Central.

 Desi este originar din Franche- Comté, calul din rasa Trait Comtois s-a raspandit practic in toata Franta si in strainatate, in special in Belgia si Germania.

 Caii din rasa de tractiune Comtois reprezinta circa 30% din septelul cabalin francez. Acestia sunt animale robuste care stiu sa se adapteze la toate tipurile de teren si la orice climat. Numarul de manji din aceasta rasa are tendinta sa creasca din ce in ce mai mult.

 Cote-d' Or este locul de origine al calului din rasa Auxois si tot acolo sunt cele mai importante crescatorii.