Acest site este de vanzare.
Contact: 0749 041 069
Logare
Utilizator:
Parolă:
Ai uitat parola?

Nu ai cont? Crează-ţi unul, durează numai câteva secunde! Click aici.

e-pets.ro
mai 2017
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    

Cazare cu animale

Asociatia pentru protectia animalelor Robi

Ştiaţi că?


Pagina
prima << 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 >> ultima

Exista peste 400 de specii de rechini in oceanele lunii. Unele, cum ar fi rechinul taur, rechinul tigru si marele rechin alb, sunt pradatori de varf: ei se afla la partea superioara a lantului trofic, neconstituind prada pentru nimeni. Altele, cum ar rechinul doica si rechinul balena, sunt mari, dar destul de inofensive.


Donozaurii, aceste soparle uriase, au aparut pe Pamant acum 200 de milioane de ani in urma si au trait circa 150 de milioane de ani. Desi dinozaurii dominau Pamantul, ei nu erau singuri. Tot atunci au aparut primele mamifere, iar, in aer, primele inaripate.


Archaeopterix era un dinozaur carnivor care avea pene, considerat a fi stramosul pasarilor.


Allosaurus era un dinozaur carnivor, despre care se crede ca era ,,sanitarul" padurilor, deoarece se hranea cu dinozauri morti.


Stecosaurus era un dinozaur erbivor foarte lent, cu placi osoase pe spate si cu patru tepi lungi pe varful cozii. Acestia ii foloseau ca arma de aparare impotriva dinozaurilor carnivori.


Brachiosaurus era unul dintre cei mai inalti dinozauri erbivori. Corpul lor masiv nu-i permitea sa se aplece. De aceea, el se hranea cu frunzele din varfurile copacilor.


Megalosaurus era un dinozaur carnivor. Aceasta avea dintii ascutiti si gheare puternice la membrele superioare, ceea ce il facea un pradator de temut.


Diplodocus era un dinozaur erbivor urias, cu gatul foarte lung care ii permitea sa ajunga la frunzele din copaci. De asemenea, el avea coada foarte lunga. Aceasta ii folosea ca punct de sprijin cand se hranea si il ajuta la mentinerea echilibrului cand se deplasa.


Balena albastra este cel mai mare mamifer marin. Inima ei este cat un autoturism! Cu toate acestea, balena albastra se hraneste cu plante acvatice sau cu mici vietati marine.


Narvalul face parte din familia balenelor. Masculii reprezinta un dinte de fildes, rasucit in spirala si lung de aproximativ 2,5 m! Nu se stie cu exactitate roulul acestui dinte urias. Se presupune ca este folosit in luptele dintre masculi sau pentru a rascoli nisipul de pe fundul marii, in cautarea hranei.


Vulpea polara este singura vulpe care isi schimba culoarea blanii: alb-cenusiu iarna si neagra-cafeniu vara .


Pinguinul este o pasare care nu zboara, insa isi foloseste aripile pentru inot. El isi petrece majoritatea timpului in apa, iar cand doreste sa iasa pe tarm, se catapulteaza, adica se arunca brusc, cu viteza.


Desi blana ursului polar este alba, pielea sa este neagra. El are blana si pe talpa si de aceea nu aluneca pe gheata.


Albatrosul este o pasare care poate rormi in timpul zborului.


Calul nu are un orar fix pentru somn. Uneori ii ajunge 2-3 ore de adihna, alteori numai cateva minute. Interesant este faptul ca poate atipi chiar si in picioare.


Rata isi netezeste penele cu ciocul si le unge cu un fel de grasime care iese din pielea de deasupra cozii. Din acest motiv, la contactul cu apa, penele ei nu se uda.


Vaca si oaia sunt animale rumegatoare. Acestea au un stomac special. Pentru a se hrani, rumegatoarele inghit mancarea de doua ori! Mai intai, ele inghit pe nemestecate o mare cantitate de iarba, pana cand li se umple stomacul. Apoi, mancarea este intoarsa din stomac in gura, pentru a fi mestecata si inghitita din nou.


 Cocosul si gaina au un stomac special, numit pipota. Inghit adesea pietricele care, odata ajunse in pipota, ajuta la faramitarea hranei.


Cainele nu transpira. El elimina excesul de caldura prin umezirea nasului si prin scoaterea limbii afara din gura.


Pisica este foarte somnoroasa: ea doarme aproape toata ziua. In putinul timp in care este treaza, mananca, se joaca sau isi perie si isi linge blanita cu limba ei aspra.


Noaptea este singurul moment in care cartitele se incumeta sa iasa afara din subteran. 


Cartitele emit niste sunete deosebite, un piuit si un chitait, iar cateodata chiar si un oftat strident.


Pe pielea cartitei exista mai multe terminatii nervoase decat pe pielea oricarui mamifer.


Daca mananca exclusiv rame, cartitele nu au nevoie sa bea apa, deoarece corpul acestora contine 80% apa.


Exista o cartita al carei nas este stelat (Condylura cristata).



Pagina
prima << 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 >> ultima